Cum să învăț?

Este întrebarea eternă, a tuturor studenților și a elevilor.
Alături de altele:
De ce ăla ia note așa mari? De ce învață așa ușor? Cum reușește să învețe 300 de pagini în sesiune pentru examen?
Pentru răspunsurile corecte și exacte la aceste întrebări s-ar oferi Premiul Nobel pentru Pace, așadar și dacă le-aș știi, tot nu vi le-aș spune. :))
În schimb, pot să vă ofer niște sfaturi și idei.

1) Trebuie să VREI să înveți, să vrei să-ți atingi un scop în viață.

Acesta este cel mai important lucru și punctul de la care pornește totul. În lumea normală, nimic nu-ți pică din cer, așa că nu poți pur și simplu să stai cu gura căscată și să aștepți să-ți cadă din cer. Nu, dom’le! Fără muncă, n-ai rezultate, plus că, fără să obții ceva prin muncă, satisfacția e inexistentă sau foarte scăzută. Îi ca și cum corpul tău ar fi în așa fel conceput încât să își obțină prin efort cele necesare, lucru deloc surprinzător ținănd cont că oamenii mai din trecut trebuiau să vâneze ca să mănânce și deci să trăiască. Nu voiai, mureai de foame.

2) Iar odată ce vrei, trebuie depus mult efort.

Cu cât țelul pe care-l urmărești e mai greu de obținut și mai complicat, cu atât e nevoie de mai mult efort. Îi logic oarecum, vrei să te faci medic, să cunoști corpul uman și patologia acestuia în foarte mare detaliu ca să poți ajuta oamenii, trebuie să te aștepți că o să îți petreci literalmente ani din viață stând cu capul în carte și în cursuri. Din păcate, încă nu s-a dezvoltat tehnologia care să permită să-ți “torni informația cu polonicul în cap” și să și funcționeze- testat.

3) Alege-ți un domeniu care-ți place, care îți place PE BUNE.

Vorbesc foarte serios aici! Nu fi naiv și ipocrit alegând să dai la UMF deși ție îți crește tensiunea și pulsul și ți se activează tot Sistemul Nervos Simpatic, cu eliberare de adrenalină doar când citești propoziția asta.

Lasă ce zice mama și tata, lasă-i în pace dacă ei îs mari medici de succes și vor să fii și tu. TU trebuie să vrei să fii, îi viața ta (Hai, Bon Jovi!!!), TU o să profesezi meseria de medic, în MÂINILE TALE vor fi viețile oamenilor. Decât un medic MEDIOCRU, mai bine alegi alt domeniu în care să fii de succes, fiindcă în lumea de azi excelența se caută și NU mediocritatea. De ce? Oferta-i bogată, foarte bogată, de multe ori cererea îi scăzută.

Da, pare nasoală lumea asta, dar are și farmecul ei: poți alege ce vrei să te faci. ALEGE BINE! Informează-te cât poți de bine despre meseria de MEDIC și ce implică ea. Cunoaște-te pe tine însuți, stai și meditează și pune-ți întrebări: “Mă fascinează corpul uman?” “Îmi place să citesc despre celulele alea și ce fac ele?” “Rămân surprins când văd pe un video un PoliMorfoNuclear Neutrofil cum fugărește o bacterie până o fagocitează? Sau mă lasă rece?”

DE CE îi foarte important să-ți placă medicina? Pentru că:

– doar așa vei fi stimulat să o faci la un nivel înalt;

-doar astfel vei trece peste greutăți și dificultăți;

4) OK. Știi că vrei Medicină, PE BUNE. Acuma ce urmează?

Desigur, acum vine partea grea și dificilă și care face diferența între cei ce au succes și cei ce au mai puțin succes : ÎNVĂȚATUL.

“Dar cum să învăț? Cum să citesc CORINT-ul? Cum să fac să rețin informația asta?”

Încă de când ești mititel, încă de când te naști (poate și de când ești în burtă la mama), TU ÎNVEȚI. La naștere, creierul învață să controleze corpul nou care i-i pus la dispoziție, învată să se folosească de simțuri, așa crește acuitatea vizuală, înveți să mergi. Serios, studiază un bebeluș, privește-l cum se mișcă drăgălaș, cum studiază tot în jurul lui. Așa îi conceput creierul ca instrument, să învețe, neuronii din mintea ta, în număr de 86 de miliarde conform unor ultime studii, abia așteaptă să le dai informații noi ca să poată să facă sinapse între ei, să alcătuiască circuite neuronale. Iar un neuron poate să facă până la….. pregătește-te, ține-te de scaun 10.000 de sinapse!!!!! De fapt, un creier obișnuit poate să aibă chiar și până la 1000 de trilioane de sinapse conform unor estimări. Te las pe tine să cauți pe Google cât îi un trilion, eu nu mi-am mai repetat matematica de ceva timp xD .

Așadar, creierul tău îi un instrument făcut să învețe. Trebuie doar să-l pui la treabă! DAR CUM?

Metodele diferă mult și fiecare-i cu stilul lui, dar încearcă să înțelegi ce înveți ca apoi să poți să aplici. Da, medicina include și o parte (chiar mare) în care trebuie reții ca atare, dar tot trebuie să integrezi acele noțiuni și să faci conexiuni între ele. Nu poți să tocești/ înveți pe de rost și când vine pacientul, să îi spui : “Stați, domnule pacient, am citit despre asta la paginile 345 și 534”. NU, nici vorbă, trebuie să faci legături între ele.

După ce ai înteles, repeți lectura ca să poți reține, să se formeze sinapsele, să se întărească. Proverbul Repetiția îi mama învățăturii se potrivește perfect. La început ți-e greu și aici îi momentul cel mai periculos, deoarece poți abandona doar pentru că nu merge ok din prima.

Ai mers ok din prima cu bicicleta? Te-ai dat perfect cu rolele fără să cazi prima dată? Poți să fii sportiv de performanță prima dată când faci sport?

NU! Aici intervine munca și perseverența, de care îi nevoie în cantități extra la medicină.

Cu timpul, creierul se va dezvolta și va reuși să rețină mult mai ușor informația- își dă și el un upgrade. Te vei chinui la început cu 60 de pagini, vei sta câteva ore pe o pagină la anatomie la un ciont nenorocit- după 2-3 ani ajungi să înveți mii de pagini/ sesiune (NU exagerez, dacă nu mă credeți, întrebați-mă pe pagina de facebook și vă voi arăta.)

De multe ori materia va fi foarte prost organizată, va fi incompletă, greu de înțeles- mă uit la tine, Corint! Nu dispera, nu te plânge, că n-ai de ce. Consultă Google, că-i gratis, documentează-te, consultă un tratat de fiziologie– toată lumea știe că recomand Guyton, un atlas de anatomie– caută Zygote Body pe net, îi arhisuficient pentru ce-ți trebuie la admitere și îi gratuit, trebuie doar să ai un cont. N-o spus nimeni să înveți tratatul de 1000 de pagini pe de rost, nu-l știe nimeni pe de rost, trebuie doar să înțelegi ce se întâmplă și apoi te întorci la marea ta bijuterie și eterna dragoste- Corintul.

Cât despre Chimie, că tot am adus în discuție admiterea, un prof’ bun face minuni. Dacă nu, vezi tot pe pagina mea de Facebook, albumul Admitere-Chimie unde ai poze cu materia explicată bine.

CONCLUZII:

  • doar învățând, înveți să înveți
  • NU există o rețetă pentru cum să înveți, tu ești diferit de cel de lângă tine, ești unic( până și gemenii monozigoți au ADN-ul ușor diferit din cauza influenței factorilor de mediu),
  • TU trebuie să-ți faci propriul stil;
  • nu există rezultate corecte și cinstite fără muncă și efort;
  • degeaba obții rezultate fără muncă, deoarece ești “fără acoperire”, în posteriorul gol și nu te poți plimba cu acel gol non-stop, căci la un moment dat vei fi prins;
  • NU pierde timpul, căci e limitat.  (știai că un om ce trăiește 100 de ani trăiește 36.500 de zile? Nu pare așa mult, nu? Și puțini prind 100 de ani și să și fie întregi la minte, că prietenul Alzheimer bate la ușă de pe la 80 de ani încolo)

2 thoughts on “Cum să învăț?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: