De la studenti pentru viitori studenti

Am rugat studentii din anul I sa ne impartaseasca experiența lor din prima săptămână de facultate. Mulțumiri tuturor care s-au implicat , deoarece rezultatul este unul frumos . Am selectat cele mai draguțe dintre ele:

Cristescu Ana-Maria

Înveți mult? întrebi câte ceva tot timpul și enervezi lumea și profesorii? Cuvântul “capcană” este la ordinea zilei împreună cu niște mici stări de nervozitate din pricina faptului că ai căzut iară în ea? Sounds like someone really wants to enter the MedWorld! Ce e MedWorld? Precum îi spune și numele, medicina este o altă lume, o altă dimensiune, unde timpul se măsoară în pagini din Papilian și limbajul este cam de două ori mai “dur” (că să fim politicoși) față de cel obișnuit, întrucât toată lumea trebuie să-și verse nervii cumva, nu?! [the_ad id=”529″]MedWorld este că o peșteră la început întunecată, care apoi, pe măsură ce o străbați și o luminezi, este din ce în ce mai spectaculoasă, mai interesantă, mai captivanta! Personal, din prima zi în care am pășit pragul înspre această lumea, am simțit că mi-am găsit locul și că am făcut alegerea PERFECTĂ, chiar dacă inițial eram indecisă și aveam și momente de împotrivire.

Hăprean Alex

Așadar am început primul meu an la medicină.. în general am o părere bună despre tot acest mediu. în prima săptămâna cursurile au fost “de acomodare”, doar am făcut cunoștință cu profesorii și cu restul colegilor. După prima săptămână am început la propriu cursurile și pot să spun că sunt cel puțin interesante toate, singura problemă ar fi volumul mare de la anatomie (de parcă nu știam cu toții cum e). în rest totul e ok, am început să cunosc orașul, să mă acomodez cu viața de cămin, mi-am cunoscut tutorii. Ceea ce am observat și îmi place e că fiecare student mai mare e ca un tutore, în sensul că poți apela la el și te ajută cu orice informație poate. Săptămâna aceasta a avut loc și târgul de proiecte și aș vrea să mă implic și pe acest plan. În rest.. privesc înainte și sper să am o părere la fel de bună (sau chiar mai bună) pe toată perioadă facultății.

Vrîncianu Rareș

Primele săptămâni la medicină au fost foarte interesante.Auzisem multe zvonuri și păreri care mai decare mai diferite despre profi,despre materii etc.
Am constat uimit că profesorii și asistenții nu erau niște persoane rigide care au de gând să învățam pe derost kilograme de tratate.Majoritatea fiind amabili și de o exigenta rezonabilă.Cursurile sunt în general interesante și profesorii ne invită să nu notăm nimic,lucru complet neașteptat.Laboratoarele sunt cea mai interesantă parte,am reușit să privim prin microscop am văzut (fără însă să îl studiem)un cadavru(și nimeni nu a leșinat sau a vomitat la vederea lui).
Avem mult de învățat dar materia e în general interesantă.
Spoiler:La medicină nu stăm tot timpul cu nasul în cărți pot garanta că cele mai tari petreceri sunt date de mediciniști. wink emoticon

Ardelean Dana

Bunăă! Pentru mine medicina se rezumă deocamdată la cămin(o1), dealul ăla nenorocit care trebe urcat și coborât încontinuu, cursuri(unele la care te întrebi ce cauți acolo: istorie, info), cafeaua de la victor, hârțoagele ca să obții o amărâtă de hârtie că ești student și cred că e doar începutul. Evident că prima dată când pui halatul pe tine ai un feeling super..dar apoi începe lp-ul la anato și te trezești din vis. E o lume complet nouă și când vezi chestia asta începi să te simți singur și obosit de la atâta socializare. Chiar nu sunt povești că e foarte diferit de liceu, adică ai ore libere, termini la 4 să zic și când ajungi la cămin ți se pare ori 8p.m. ori 12a.m.(ca nivel de oboseală). Sunt tot felu de specimene de studenți dar noi trebuie să fim aia echilibrați(asta o să ne spună absolut orice profesor/decan/prodecan/restul funcțiilor importante pe care doamne ferește să le încurcăm:)) ). Dacă prinzi colegi faini de grupă/serie atunci cel puțin prima săptămână o să fie făină:)

Ciprian Ceian

 

Au trecut doar două săptămani de când au început cursurile, dar s-au întâmplat deja atât de multe aici. Totul este dat pe fast forward la UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. Sunt boboc în cadrul facultătii de Medicină și nu îmi vine să cred că peste mai puțin de o săptămană voi avea primul seminar, cel de anatomie. Ne vor fi verificate cunoștințele legate de scheletul uman, iar cu excepția oaselor craniului, va trebui să știm prezența fiecare os al corpului. Dacă am emoții în legătură cu asta? Cu sigurantă! Cine nu ar avea? Insă sunt foarte nerăbdător să văd cum se va desfăsura totul. Lucrările practice de anatomie mi se par foarte interesante, în special datorită felului în care explică asistentul grupei mele. 

Am invătat deja în cadrul LP-urilor de biologie celulară și moleculară să folosim microscopul optic, pentru a examina diferite celule și țesuturi. Da, acel tabel din manualul de a XI-a, pe care nimeni nu îl suportă, a început să prindă viată! îl vedem cu alți ochi acum și, deși mi s-a părut muncă eroică la vremea respectivă, vă recomand să îl invătati cât mai bine. Vă va fi de folos mai târziu! De asemenea, ar fi bine să nu neglijați fizica, deoarece în anul întâi sunt amintite câteva legi studiate în timpul liceului și se explică felul în care acestea se aplică în organismul uman.

Pe de altă parte, din experiența de boboc face parte și găsirea amfiteatrelor, sălilor în care se țin cursurile, dar și a laboratoarelor. Pentru asta ne-au fost foarte folositoare sfaturile oferite de studenții mai mari și, personal, susțin proiectul “Tutori pentru noua generație”, în care aș vrea să mă implic și eu anul viitor. în cadrul acestuia, mediciniști ce au început facultatea în anii anteriori ne ghidează și ne ajută cu orice nelămurire. Apropo de proiecte și cercuri științifice, pot spune că membrii Organizației Studenților Mediciniști sunt foarte activi, oferind oricui interesat șansa de a se implica în multe activităti extracurriculare. Durează ceva pană afli în ce constă fiecare, dar mereu este cineva care să îți explice tot ce dorești.

Când vine vorba de organizare, lucrurile sunt foarte diferite comparativ cu liceul. Cei admiși în această vară am fost impărtiti în ordine alfabetică în patru serii, fiecare având un alt orar, care, ce-i drept, a fost modificat de mai multe ori pană acum. Secretara de an este cea care ne ține la curent cu toate schimbările, iar pentru a facilita comunicarea între dumneaei și studenți, am fost aleși în această săptămană câte doi reprezentanți ai fiecărei serii. Spun că am fost aleși fiindcă am onoarea de a fi unul dintre cei doi ai seriei I. Este o mare responsabilitate și sper că încrederea colegilor mă va ajută să o duc pană la capăt. Am auzit tot felul de păreri despre această funcție și sunt curios să văd cum este, de fapt. Pe langă alte atribuții, noi va trebui să stabilim pentru seria noastră datele examenelor din acest an, vom fi într-un fel sau altul vocea colegilor noștri. Pană acum, majoritatea persoanelor pe care le-am întâlnit au fost foarte intelegătoare și comunicative, deci nu cred că vom avea vreo problemă în a ne reprezenta seria.

Probabil m-am întins prea mult cu această “scurtă” prezentare a primelor impresii, dar sunt foarte mult de spus despre facultate, despre viața de student în anul întâi la UMF. Dacă sunt curioși ce incă nu s-au plictisit după atâtea rânduri și vor să afle mai mult, mă pot contacta oricând, pe facebook. Vă doresc tuturor multă putere de muncă și răbdare în ceea ce priveste pregatirea pentru examenul de admitere! Succes!

Opre Tudor Horea

Mă numesc Opre Tudor Horea și sunt student în anul I la medicină dentară în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca. Din punctul meu de vedere calitatea de student la UMF Cluj Napoca reprezintă una din cele mai mari reușiri personale și implică multă muncă și dorință. Primul an m-a surprins plăcut încât în cadrul facultății am reușit să cunosc numeroase persoane și să am ocazia de a mă implica în diferite organizații și evenimente medicale cum ar fi workshopuri de chirurgie sau chiar în a lua parte la gărzi la spitale și a învăța să ajut oamenii. Deși facultatea de medicină este o facultate grea din punctul de vedere al materiei ,sunt de părere că merită efortul depus și  liceul pare acum o floare la ureche .Simplul fapt că ești student la UMF îți conferă un stătut aparte ,statutul de viitor medic .

Eliza Rus

Hmm..impresii?..cine nu are :))
Problema e cu ce anume să încep, părțile bune, sau cele rele, cu ziua de cazare în care am avut surpriză de a
afla că ne-au băgat pe boboace cu grămada la mansardă ( 4 etaje de urcat -> tahicardie, febră musculară, etc) sau cu primul lp de anato. Mare dilemă existențială.
O să încep cu ziua de 1 octombrie, joi, în care am început cuuuu….curs la informatică și biostatistică (practic TIC-ul din liceu, dar cu un “bio” înainte) de la care nu ne-a lăsat proful să mergem la festivitate și ne-a ținut să ne explice cum nu poți ajunge medic fără să știi tic. După curs a urmat lucrarea practică la tic, apoi engleză și sport. Prima zi de școală, pentru mine cea supermega entuziasmată că sunt la medicină, a fost o maaare dezamăgire. și în liceu mă simțeam mai studentă decât în prima zi la medicină. Ziua de vineri a fost mai interesantă, am avut bazele comunicării medicale și bioetică, ne-am jucat de-a doctorii, am încercat să nu ne lăsăm intimidați de privirile insistente ale doamnei Aluas și cam atât.

Distracția a început luni, cu biocelul, care nu că nu ar fi interesant…dar credeți-mă, e o mare provocare să rămâi treaz când ai în față ta un cadru didactic foarte inteligent, care vorbește încontinuu, folosind multe cuvinte (pe care tu nu le știi) și vorbește despre nu știu ce fracționare a celulei prin centrifugare diferențială
că și cum ar fi ceva atât de banal că pită unsă cu cuțitul…După biocel, primul lp de anatomie. Cu halatul pe noi și bonetă în cap, am făcut cunoștință cu domnul prof. în timp ce alte grupe deja studiau vertebrele, noi discutăm probleme filosofice și culturale. însă a avut grijă domnul prof să recupereze, dându-ne de învățat dublu la următorul lp. Se zvonea că e foarte mult de învățat la anatomie, că oase, că mușchi, iar eu bine documentată despre viață studentului la medicină, mă considerăm pregătită psihic. Nu e mult. E foarte foarte foarte mult. Toate cele 208 oase au linii și liniuțe, gropi și gropițe, proeminente care deși arată la fel pentru mine, Papilianul le găsește o groază de denumiri. și te lupți să faci diferență între tuberozitate-tubercul-trabecul, ah, da..și să nu confunzi coracoid cu coronoid-cotiloid- conopidă(așa îs toate în capul meu, o conopidă). Să nu mai vorbesc despre confuzia generală ce se citește pe fețele noastre când proful vorbește despre fațetă postero-latero-medio inferioară a nu știu cărui proces ce se articulează cu altă minune și mai mare.

Despre biofizică (fizică adevărată, cu “bio” înainte) ce să spun, nu știu fizică mai deloc și am un vag feeling că nu voi ști prea multe nici la finalul semestrului. Stau și încerc să prind și eu din zbor informații, tac, măcar să păstrez aparențele. Am colegi foarte inteligenți, care chiar știu chestii, așa că ei vorbesc.

Ok, știu că până acum nu sună prea bine, daaar, am avut și momente în care m-am simțit super studentă la medicină grin emoticon De exemplu, când la un lp de anato, domnul prof mi-a acordat onoarea de a inaugura o “piesă” (un trunchi, de om, bineînțeles, pe care se mișcau niște musculițe micuțe) și așa de wooow a fost grin emoticon Sau când am observat preparatele de pe lamele la microscopul optic.

E fain să fii între oameni deștepți, să-i cunoști, păcat că vreme nu prea este, o cheltuiești cu drumurile de la un curs la altul, prin bibliotecă, pe facebook. Profesorii sunt ok, au multe așteptări de la ține, doar ești la medicină ce amar.

Nu știu la ce să mă aștept. Entuziamul meu exagerat dinainte să înceapă școală se consumă direct proporțional cu numărul de pagini din papilian învățate. Mi-e frică de sesiune, îmi doresc să trec în anul 2. Dorință mea secundară e să reușesc să mă implic în activități de voluntariat, care există din plin și sunt foarte faine. Aștept să descopăr și partea frumoasă a medicinei, cea practică, care cred că va fi singură care mă va motiva să continui, pentru că ușor nu e.Deloc. Vorba aceea înțeleaptă ( a lui coldplay) : “Nobody said it was easy, no one ever said it would be this hard.”

Abia aștept,la finalul anului, să mă uit peste ce am scris și să văd, cu experiență unui an de medicină în spate, ce perspectivă voi avea. Celor care va pregătiți de admitere și bac, mult succes!

Carina Stefana

În liceu mi se părea imposibil să fiu atentă și să nu fiu obosită în cele 5,6 ore pe care le aveam… Acum depăsesc imposibilul prin a încerca să rezist programului 8-20, 8-18, când ai fiziologie de la 14-17 și scrii lejer 20 pagini din prima zi. Sau mai ai anatomie de la 17-20 și te rogi să nu ți se inchidă ochii, deși ai consumat vreo 3 cafele :)).. Credeam că îmi va fi dor să fac sport, nu:)) cât alerg pe Babeș-Pasteur-Clinicilor-Moților-Avram, nu am alergat nici la sală:)). Btw, mulți profi sunt dedicați și predau extraordinar și îți e mai mare dragul să fii atent!! E genial să fii student medicinist, noaptea trist, ziua trist. Glumesc :)). Carina, Umf Cluj

 

Înca o data mulțumesc celor ce s-au implicat în acest experiment. Sper ca va fi de folos celor ce vor sa dea la medicina. Daca aveți un feedback (negativ sau pozitiv) așteptăm să-l publicați sub forma de comment mai jos.