Pentru fiecare tânăr care alege să urmeze drumul spre medicină primul pas de majoră referinţă îl reprezintă cu siguranţă admiterea. Pentru a trece cu bine de acest examen, cel puţin pe parte de biologie, Corintul este sfânt. Fiind un singur manual a cărui pondere în examen este de 50%, este cert faptul că nu putea trece neşifonat prin sita meticulozităţii viitorilor aspiranţi la UMF. Aşa că împreună cu aceştia, în urma unei sesiuni indimenticabile de brainstorming online, am dezbătut acele informaţii care nu păreau să aiba logică sau sens sau care pur şi simplu nu erau în concordanţă cu textul.
- SNV (pag 34, 35, 36): De ce în tabel este precizată secreţia parasimpatică la nivel palmar daca glandele sudoripare sunt menţionate la organe ce prezintă doar inervare simpatică?
Concluzie: Nu a fost stabilită în mod clar. Posibilităţile enumerate au fost:
- „Poate fi o excepţie la nivel şi tocmai de aceea au dat-o în tabel.”
- „Secreţia la nivel palmar se face prin creşterea sau scăderea acţiunii simpaticului ”
- „Fibra simpatica eliberează AcTh şi de aceea se consideră parasimpatică”
- SNV (pag 35,36): De ce în tabel apare efect simpatic pe splină, iar în fig 41 nu am fibră roşie pentru organ ? Şi de ce am inervare parasimpatică pentru splină şi ficat când în tabel menţionează că nu are efect ? Care-i rolul inervării unui organ dacă nu produce efect ?
Concluzie: Nu a fost stabilită în mod clar. Posibilităţile enumerate au fost:
- „Simpaticul stimulează glicogenoliza în ficat, parasimpaticul glicogenogeneza (anabolism). Mi s-a spus că ficatul e trecut în tabel fără efect simpatic pentru a se asocia excreţia de bilă (sau lipsa ei) cu efectele colecistokininei şi cu prezenţa acizilor graşi în duoden, decât cu stimularea nervoasă. Acum nu comentez cât de corect e manualul ăla ” (student admis la UMF)
- „În cazul ficatului mi s-a spus că ar putea merge pe musculatura netedă a vaselor de sânge care intră în componenţa organului, cu toate că şi acestea sunt prezentate doar cu inervare simpatică”
- „Inervarea simpatică a splinei nu apare pe desen pentru că niciun nerv simpatic nu inervează splina, fiindcă nu aşa face simpaticul splina să se contracte, ci prin adrenalină. Scrie la endocrin ”
- Glande (pag 55, 57, 61): “Hiposecreţia de ACTH produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi (vezi CSR) ” “Hiposecreţia de glucocorticoizi se întâlneşte în boala Addison” “Hiperpigmentarea cutanată provocată de secreţia în exces a AcTh-ului şi posibil a MSH-ului”
Citeste si articolul despre Manualul Corint
Concluzie:
- „Păi dacă nu se secretă AcTh nu ai nici secreţie la CSR. În schimb, dacă secreţia CSR e scăzută, prin feedback negativ, adenohipofiza o să secrete mult AcTh”
- „Boala Addison este produsă de imposibilitatea glandei de a secreta hormoni. Pentru că ea nu mai secretă, cantitatea scăzută a glucocoricoizilor va declanşa prin feedback descărcări crescute de ACTH, dar degeaba, feedback-ul nu se finalizează, oricât ar fi de stimulată, corticosuprarenala nu poate creşte secreţia hormonilor proprii. Şi atunci rămân cu mult ACTH, care nu are efect asupra suprarenalei, dar care determină hiperpigmentarea” (profesor biologie)
- Metabolism (pag 112): PC-ul este de câteva ori mai abundentă în legături macroergice ca şi ATP-ul, cu toate că are doar o grupare PO4, în timp ce trifosforicul are 3. Iar dpdv energetic, PC-ul are o legatura de 13 kcal per mol, în timp ce ATP-ul doar 12. Matematic, este un raport de 1,08(3), în niciun caz de câteva ori mai abundent.
Concluzie:
- “E de câteva ori mai abundentă cantitatea de substanţă. Pur şi simplu PC-ul preferă să stea depozitată într-o cutiuţă mai mare, chiar dacă energetic eliberează mai putin decât ATP-ul. (Acesta din urmă are 2 legaturi PO4 macroergice, deci un total de 24 kcal per moleculă”
- Renina (glande, excretor): „La glande renina este hormon, în timp ce la excretor o prezintă ca fiind enzimă. Cum este corect?”
Concluzie:
- “Renina este un hormon cu rol de enzimă, deoarece activează angiotensinogenul I printr-o reacţie de proteoliză. La Cluj e luat drept enzimă şi la fel trebuie considerat şi pentru admitere”
Alte precizări:
- “Mai există confuzia când spune că simpaticul produce în principal vasoconstricţie, dar în stres acut produce vasodilataţie în unele zone. În teste de regulă merge vasodilataţia. (pag 35, 57) ”
- “Am văzut că mai sunt unele nedumeriri legate de locarizarea nodulului atrio-ventricular, care în mod normal e în partea posterioară a septului inter-atrial”
- “Cele două vene cave au puncte diferite de deschidere în atriu”
- “Despre fibrele preganglionare parasimpatice care fac sinapsă în ganglionii intramurali putem spune că inervează viscerul, întrucât ajunge efectiv la organ. Postganglionara este scurtă şi ambele eliberează AcTh”
#OffTopic: La un momentdat ajungi să despici prea mult firul în patru şi să nu mai ştii ce e corect şi ce nu. Admiterea va fi cu siguranţă ireproşabilă dpdv al elaborării subiectelor. Prin urmare, tot ce este neclar dpdv teoretic va fi evitat. Este bine totuşi să aveţi în vedere dilemele de mai sus.
Ii multumesc lui Narcis Andrei pentru munca depusa, adica acest articol grozav despre problemele majore ale corintului!