Operația pe cord deschis

     Pe parcursul a 70 de ani de viață, această pompă cu adevărat remarcabilă bate fără încetare de aproximativ 2,5 miliarde de ori. Însă, ca și orice alt lucru din această lume, nici inima noastră nu este perfectă, ci îmbătrânește odată cu noi, fapt potențat de către vulnerabilități genetice specifice individului și de factorii de risc comportamentali- ex.fumat, dislipidemie. Astfel, arterele coronare, care reprezintă conductele de alimentare cu glucoză și oxigen al motorului cardiac, au tendința de a se “înfunda” prin procesul de ateroscleroză. Nici aparatul valvular al inimii nu scapă: stenoza sau îngustarea orificiului reprezintă atât un obstacol pe care inima trebuie să-l învingă pentru a pompa sângele(=> hipertrofie concentrică), cât și o problemă prin reducerea debitului. Astfel, un exemplu ar fi stenoza valvei aortice, valvă care are ca funcție prevenirea întoarcerii sângelui pompat în aortă înapoi spre ventriculul stâng când acesta se relaxează. De asemenea, permite curgerea sângelui înspre circulația coronariană în diastola inimii. Vă dați seama că în cazul unei stenoze aortice severe, până și alimentarea inimii are de suferit, fapt agravat de inima hipertrofiată ca o adaptare la stenoză, inimă care are un consum mult mai mare.

     Pentru a nu complica articolul, mă voi rezuma la stenoza aortică. În cazurile severe de stenoză aortică , după niște investigații amănunțite care rezultă în modificări peste anumite valori ale unor parametri (viteza de ejecție peste 4metri/secundă de exemplu), se indică intervenția chirurgicală prin care se înlocuiește valva aortică afectată. Aceasta este o intervenție pe cord deschis făcută de un chirurg cardiovascular.Și astfel, după o introducere destul de lungă, ajungem la subiectul acestui articol : Operația pe cord și dificultățile generale ale acesteia. În primul rând, vă dați seama că ar fi incredibil de greu să se lucreze cu o inimă care se tot “zbate” și se contractă. Ba mai mult, de îndată ce s-ar practica o incizie în aortă, sângele ar țâșni cu o viteză foarte mare și cu un debit mare de tot, astfel că pacientul ar rămâne fără sânge în decurs de câteva minute. Nu subestimați aorta și nici inima, căci presiunea la care circulă sângele este mare, la fel și debitul.

     Okay, deci inima trebuie oprită, este absolut clar asta. Dar cum poți să o oprești când nodul SinoAtrial tot emite impulsuri în mod regulat (în fond, asta-i treaba lui), impulsuri care ajung la miocardul de lucru și care se contractă. Administrezi K+ , potasiu, care oprește inima în diastolă. Ca să-l citez pe doctorul care mi-a povestit : “Te uiți pe monitorul EKG și numai vezi cum apar toate modificările descrise la semio în hiperpotasemie…

Bradicardie

și ulterior un ritm mai ciudat:

“…ulterior inima se oprește în diastolă.”  Dar cum îi administrezi inimii această soluție care conține potasiu și nutrienți? Cel mai adesea prin ostiile coronariene – adică anterograd, deși se poate și retrograd prin sinusul venos coronar, dar mai rar în practică. Totodată, inima este răcită la o temperatură mai mică decât cea normală, pentru a încetini metabolismul celulelor miocardice și, astfel, să le protejeze. (ca un fel de “hibernare”).[the_ad id=”529″]

Însă ce se întâmplă cu restul corpului dacă inima este oprită? Dar mai ales cu creierul, a cărui perfuzie este absolut crucială! Aici intervine circulația extracorporeală. Prin intermediul unui dispozitiv foarte complicat, care are ca scop circularea sângelui prin corp, dar care nu poate fi o pompă obișnuită ca și în cazul apei de exemplu deoarece eritrocitele sunt foarte sensibile șocului mecanic și tind să hemolizeze. De asemenea, pacientul primește anticoagulant înainte de intervenție, întocmai ca sângele acestuia să nu coaguleze în acel aparat.

Trecând prin pompă, sângele este răcit, din nou cu scopul de a scădea metabolismul țesuturilor pacientului pentru a le proteja. Totodată, aparatul funcționează și ca un plămân mecanic, oxigenând sângele.

Vă dați seama cât de delicate sunt intervențiile cardiovasculare pe cord deschis din moment ce sunt atât de multe variabile în joc, iar ce am menționat aici reprezintă doar pregătirea bolnavului și a câmpului operator pentru înlocuirea de valvă (și asta foarte simplist). Însă restul, probabil într-un articol viitor.

Până atunci, apreciază-ți mai mult inima* și nu vă mai supărați pentru nimicuri! NU merită! 🙂

*și consumă mai multe grăsimi polinesaturate și acizi OMEGA-3 și OMEGA-6. Inima și vasele de sânge îți vor mulțumi.