SISTEMUL MUSCULAR – FIZIOLOGIE (GRILELE 242-267)

Grila 242

  • discul intunecat din structura sarcomerului (unitatea morfofunctiunala a miofibrilei- delimitat de doua membrane Z succesive) contine miozina si capetele libere de actina
  • are la mijloc banda H luminoasa
  • in timpul contractiei, dimensiunea discului intunecat nu se modifica, in schimb se apropie membranele Z, dispar cele doua jumatati de disc clar, filamentele de actina se gliseaza printre cele de miozina, iar banda H se ingusteaza
  • ! numai fibrele musculare striate au miofibrilele organizate in sarcomere

Grila 243

  • localizarea unor muschi o poti vedea la paginile 68, 69 si prima parte a paginii 70 din manual
  • in inspiratie, diafragma se contracta-> coboara, tragand in jos fata bazala a plamanilor (cavitatea toracica se alungeste)
  • in expiratie, diafragma se relaxeaza (cavitatea toracica revine la dimensiunea ei initiala)
  • da, muschiul croitor e cel mai lung

Grila 244

  • placa motorie=jonctiune neuromusculara
  • sinapsa dintre o fb nervoasa somatomotorie si o fb musculara striata
  • componenta presinaptica – butonul terminal , fanta sinaptica, componenta postsinaptica – sarcolema fb musculare striate
  • sinapsa chimica- mediator: acetilcolina
  • vezi figura 74 de la paginaa 71 -> membrana postsinaptica(sarcolema) e cutata si prezinta receptori specifici care recunosc mediatorul chimic(acetilcolina). La contactul receptor mediator se genereaza un potential terminal de placa. Prin sumarea PTP -> PA

Grila 245

  • muschiul cvadriceps apartine coapsei (loja anterioara) sub muschiul croitor
  • in grosimea tendonului sau contine rotula/patela (os sesamoid)

Grila 246

  • muschii flexori, alaturi de tibiali posteriori se afla in planul profund al lojei posterioare din gamba -> fac extensia labei piciorului si flexia degetelor

Grila 247

  • sarcolema bineinteles ca e la periferia fibrei musculare, iar nucleii sunt dispusi tot periferic, in vecinatatea sarcolemei
  • sarcomerul (delimitat de doua membrane Z succesive) este unitatea morfofunct. a  miofibrilei. Filamentele / miofilamentele nu sunt altceva decat proteinele contractile actina(filamente subtiri) si miozina (filamente groase)
  • prezinta si jonctiune/sinapsa neuromusculara (vezi figura 74 de la pagina 71)

Grila 248

  • contractie izometrica (izo – la fel , metric- se refera la lungime ->aceeasi lungime) se modifica doar starea de tensiune a muschiului. contractii caracteristice musculaturii posturale. Nu se efectueaza lucru mecanic extern, ci toata energia chimica se transforma in caldura + lucru mecanic intern
  • contractie izotonica (acceasi tensiune) se modifica doar lungimea muschiului – se efectueaza lucru mecanic. Contractie caracteristica majoritatii muschilor scheletici/somatici
  • contractii auxotonice – se modif. si lungimea si tensiunea muschiului
  • tonusul muscular e o contractie reflexa. daca scoatem nervul din muschi, nu mai are ce sa il inerveze  -> tonusul dispare. Deci denervare=moartea muschiului
  • fb elastice din structura perimisiumului imprima elasticitatea nu si excitabilitatea care e o proprietate complet diferita, datorata proprietatilor sarcolemei

Grila 249

  • contractilitatea- proprietatea muschiului de a dezvolta tensiune intre capetele sale. Toti muschii striati se pot contracta
  • baza anatomica -sarcomerul, baza moleculara- proteinele contractile (actina si miozina)

Grila 250

  • sarcomerul- unit morfofunct. a miofibrilei
  • potentialele terminale de placa se sumeaza si genereaza PA (ce se va propaga)
  • contractie izometrica- nu se modifica lungimea ci doar tensiunea
  • sarcolema acopera doar fb musculara. corpul muschiului e invelit in fascia muschiului, tendoanele-tesut conjunctiv fibros
  • jonctiunea neuromusc e o sinapsa chimica- mediator: acetilcolina

Grila 251

  • inervatia muschiului striat este:
  • SOMATICA: somatosenzitiva – prin dendrite(ale neuronilor din ggl spinal) anulospirale si in floare ce ajung la portiunea centrala, necontractila, a fb intrafusale si somatomotorie- prin axonii neuronilor alfa ce inerveaza fibrele extrafusale si axonii neuronilor gamma ce ajung la portiunea periferca, contractila a fb intrafusale
  • VEGETATIVA: motorie – fb postggl simpatice determina reactii vasomotorii. Manualul nu precizeaza, dar, exista de bineinteles si o inervatie viscerosenzitiva tot la nivel de vase de sange
  • axonii motoneuronilor din coarnele anterioare medulare se termina la nivelul sarcolemei , nu a miofibrilelor

Grila 252

  • potentialele terminale de placa se sumeaza si genereaza PA (ce se va propaga), nu invers
  • sarcolema acopera doar fb musculara

Grila 253

  • vezi grila 242

Grila 254

  • PA este prin definitie modificarea temporara a potentialului de membrana
  • PA se propaga, spre deosebire de potentialele locale (potentialul terminal de placa, pot. postsinaptic excitator, potentialul de receptor) ce nu se propaga, ci se sumeaza generand un PA
  • se poate produce si artificial prin curenti electrici
  • PA precede contractia

Grila 255

  • sinapsa chimica-placa motorie
  • sumare completa de secuse cu frecventa mare (50-100 stimuli/secunda) – tetanos complet
  • contractia in urma reflexului miotatic e o secusa
  • cuplajul excitatie -contractie realizat printr-un lant de reactii fizico-chimice
  • PA precede contractia

Grila 256

  • potentialele terminale de placa se sumeaza si dau nastere unui PA
  • fascia acopera doar corpul muschiului. fb musculara e acoperita de sarcolema
  • in contractie (grila se refera la contractia fiziologica) se modifica dimensiunea sarcomerului
  • cuplajul excitatie -contractie realizat printr-un lant de reactii fizico-chimice

Grila 257

  • secusa – cand este aplicat un singur stimul
  • are 3 faze : 1-latenta (0,01 secunde), 2-contractia (0,04 secunde) , 3- relaxarea (0,05 secunde)
  • depolarizarea propagata a sarcolemei determiata de Potentialul de Actiune care precede contractia  (PA are loc in faza de latenta)
  • stimulii cu valoare sub prag nu genereaza PA

Grila 258

  • vezi grila 244

Grila 259

  • vezi grila 251

Grila 260

  • sarcomer- unit morfofunct a miofibrilei
  • e delimitat de doua membrane Z succesive

Grila 261

  • discul clar este format numai din filamente subtiri de actina si prezinta in mijloc membrana Z
  • se scurteaza in timpul contractiei (dispare complet, ramanand doar discul intunecat, nemodificat)

Grila 262

  • banda H luminoasa- portiune din mijlocul discului intunecat ce contine doar miozina
  • se ingusteaza in timpul contractiei
  • in sarcomerul in repaus, capetele libere de actina nu ajung in banda H, de-asta contine doar miozina. In contractie, filamentele de actina se gliseaza printre cele de miozina deci ajung in banfa H

Grila 263

  • vezi pagina 68 -“Structura muschiului”

Grila 264

  • vezi grila 245

Grila 265

  • vezi grila 251

Grila 266

  • axonii motoneuronilor alfa inerveaza motor fibrele extrafusale ale muschiului somatic/scheletic/striat

Grila 267

  • axonii motoneuronilor alfa inerveaza motor fibrele extrafusale ale muschiului somatic/scheletic/striat
  • sunt acoperiti de fascia muschiului (tesut conjunctiv)
  • fibra musculara, nu muschiul in sine, contine nuclei si mitocondrii numeroase la periferie, in vecinatatea sarcolemei
  • unii muschi striati intervin in ventilatia pulmonara (inspiratie+expiratie) de ex diafragma, muschii intercostali, muschii gatului, muschii drepti abdominali
  • unii muschi somatici intra in alcatuirea tubului digestiv. De ex: muschii masticatori, muschii faringelui, portiunea de muschi striati din esofag, sfincterul anal extern

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: