SISTEMUL OSOS – FIZIOLOGIE 204-224

Grila 204

• Osificarea encondrala(de cartilaj) = transformarea testului cartilaginos hialin al embrionului in tesut osos
• Da nastere oaselor de cartilaj (oasele bazei craniului, oasele membrelor, oasele scurte)
• Prin acest tip de osificare se realizeaza cresterea in lungime a  oaselor pe baza cartilajelor de crestere diafizo-epifizare/metafizare (alcatuite din tesut hialin -se osifica in jurul varstei de 20-25 de ani)
• Obs! STH stimuleaza cresterea la nivelul cartilajelor diafizo-epifizare

Grila 205 -> vezi grila 204

Grila 206 -> vezi grila 204

Grila 207

• Cresterea in grosime a oaselor se realizeaza prin osificare desmala (endo-conjuntiva/de membrana) pe baza tecii interne, osteogene, a periostului
• Hipersecretia STH  la adult-> acromegalie (unul din efecte-cresterea in grosime a oaselor lungi)

Grila 208 

• Avem cartilaj hialin in: cartilaje costale si laringeale, scheletul embrionar, cartilajele metafizare/diafizoepifizare/de crestere in lungime pana in jurul varstei de 20-25 de ani, cartilajul articular
• Discurile intervertebrale- tesut cartilaginos fibros

Grila 209

• Bazin = pelvis osos
• Cele 2 oase coxale se unesc posterior cu osul sacru si anterior se unesc intre ele (simfiza pubiana)
• Viscerele din pelvis ( printre care si uterul si gonada feminina-ovarul) sunt inervate de catre nervii pelvici (parasimpatici- S2-S4)  si fb din ggl mezenteric inferior (simpatic) , sunt vascularizate de ramuri din aorta abdominala(arterele testiculare/ovariane)  si de artera iliaca interna, cu ramurile ei

Grila 210

• Curburile coloanei in plan frontal -> scolioze. Lordozele sunt curburi in plan sagital, cu deschiderea/concavitatea posterior, vizibile in regiunile cervicala si lombara
• Apendicele xifoid – cartilaginos pana in jurul varstei de 40 de ani
• Tibia-medial, fibula- lateral

Grila 211 -> vezi 207

Grila 212

•  Maduva cenusie -> canalul medular din diafiza oaselor lungi la oamenii in varsta (nefunctionala)
• Articulatia craniu-coloana cervicala : parghie de ordinul 1
• Fibrele de colagen: 90-95% din matricea organica a osului
• Hidroxiapatita – sb. cristalina ANORGANICA

Grila 213

• Sternul -os lat din structura scheletului trunchiului, pe linia mediala a toracelui anterior.
• Prezinta manubriul ce se articuleaza lateral cu claviculele, corp sternal articulat cu primele 7 perechi de coaste, apendice xifoid (cartilaginos pana la 40 ani)

Grila 214

• Humerus- os lung, al bratului -se articuleaza superior cu scapula
• Se formeaza prin osificare encondrala
• Creste in lungime pe baza cartilajelor de crestere metafizare/diafizo-epifizare

Grila 215

• Canalul rahidian -format prin suprapunerea orificiilor vertebrale
• Contine maduva spinarii si meningele spinale
• Intre canal si dura-mater -> spatiu epidural
• Trunchiul nv spinal iese prin orificiile INTERvertebrale formate prin suprapunerea pediculilor vertebrali

Grila 216

• Trunchiul nv spinal iese prin orificiile INTERvertebrale formate prin suprapunerea pediculilor vertebrali
• Somatomedinele (factori de crestere prin care actioneaza STH) determina cresterea in lungime a oaselor prin cartilajele diafizo-epifizare
• PTH activeaza osteoclastele(degradeaza matricea osoasa) -> se pune in libertate Calciul din oase- secretia continua produce osteoporoza. Odata instalata, osteoporoza trebuie tratata cu Calciu si vitamina D
• Tarsiene-7, metatarsiene -5 , falange-14
• Os coxal= ilion+ischion+pubis. atat

Grila 217

• Sinartroze- articulatii imobile – nu au cavitate articulara
• Meniscurile articulare ca si discurile intervertebrale au in componenta testut cartilaginos fibros
• Cartilajele de crestere diafizo-epifizare/metafizare se osifica in jurul varstei de 20-25 ani
• Articulatiile sunt organe de legatura intre oase-sediul miscarilor. au grade diferite de mobilitate : sinartozele-fixe, imobile, diartozele semimobile si mobile

Grila 218

• Vezi pag 66 roluri

Grila 219

• Diafizele oaselor lungi -tesut osos compact/haversian, epifizele-tesut osos spongios/trabecular(sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin-articular)
• Tesut conjunctiv dur= osos
• Cresc in lungime pe seama cartilajelor de crestere diafizo-epifizare/metafizare

Grila 220

• Calciul se absoarbe intestinal printr-un transportor activat de vitamina D
• Vitamina D nu are efect asupra eliminarii urinare de Calciu sau in reabsorbtia lui
• PTH controleaza secretia vitaminei D, nu invers

Grila 221

• Osificarea desmala/endo-conjunctiva/de membrana = transformarea tesutului conjunctiv fibros al embrionului in schelet osos
• Da nastere oaselor de membrana ( oasele boltii cutiei craniene, partial claviculelor si tot partial, mandibulei)
• Asigura cresterea in grosime a oaselor pe baza tecii interne, osteogene a periostului
• Clavicula=os din centura scapulara

Grila 222

• Humerus-os al membrului superior- osificare encondrala
• PTH- activeaza osteoclastele
• Sfenoidul, etmoidul, frontalul si occipitalul sunt oase nepereche ale neurocraniului
• Estrogenii (dar la fel si testosteronul) stimuleaza activitatea osteoblastica, dezvoltarea scheletului osos
• Calcitonina- fixeaza calciul in oase

Grila 223 

• Vertebrele sunt oase scurte, la fel ca oasele carpiene, tarsiene si pentru ca e os scurt inseamna ca s-a  format prin osificare encondrala/de cartilaj
• Vertebrele se articuleaza prin discuri intervertebrale (tesut conjunctiv fibros) – amfiartroze(articulatii semimobile)
• Nu au exact aceeasi structura in toate regiunile, ci difera ca forma

Grila 224

• Centura scapulara=clavicula+omoplat/scapula
• Se formeaza partial prin osificare de membrana/desmala
• Se articuleaza medial cu manubriul sternal si lateral cu scapula
• Apartine scheletului membrului superior