Tudor:
Medicus a venit prima dată cu ideea de a face un asemenea articol (<— link catre primul articol) dar am participat și eu la o autopsie, așa că nu m-am putut abține să nu scriu experiența mea.
Într-o dimineață obișnuită de miercuri eram la lucrarea practică de morfopatologie unde învățam despre hipertrofia și atrofia, adică creșterea și scăderea volumului organelor. Îmi place mult să văd cum arată un organ bolnav , pot înțelege mult mai bine cum funcționează . Pe la jumătatea orei intră titulara noastră de curs ne anunță că există o autopsie în desfășurare și că ar trebui să mergem să o vedem. Ne ridicăm toți în picioare și coborâm în sala de autopsie; pe masă un cadavru și cam 10 persoane în jurul lui printre care și “măcelarul”, care tăia și scotea organe. Organele din torace și abdomen erau scoase pe masă și o rezidentă le lua pe rând și le analiza, adică le tăia și observa dacă au sau nu o anumită patologie. În acel moment, puteam să văd asemănarea dintre ea și un copil care își deschide cadoruile de crăciun. Dar, autopsia nu o facem din plăcerea noastră de a tăia, ci pentru a afla cauza morții.
[the_ad id=”529″]
Când am intrat în sală am simțit miros ciudat, probabil de la cum a decalotat pacientul cu o freza electrică. Nu m-a deranjat, deoarece eram foarte atras de ceea ce se întâmplă; nici nu m-am putut concentra la întrebările puse de doamna doctor legat de patologia învățată.
Atmosferă de atunci m-a impresionat într-un sens pozitiv și am ieșit de acolo cu zâmbetul de om satisfăcut, dar nu cred că m-aș imagina să fac așa ceva zilnic mai ales dacă vin și copii. Cred că o participare la o autopsie ar fi necesară fiecărui om măcar o data în viață, chiar dacă nu are legătură cu medicina. În momentul în care stai lângă cadavru și este despicat bucată cu bucată îți dai seama cât de mult ar trebui prețuită viața. Tu ce părere ai că poate vreodată ți se va face autopsie? Scrie în comentarii
Rareș:
Am asistat la o autopsie în timpul practicii de vară când m-am plictisit la medicul de familie și am decis să merg și la spital.[the_ad id=”529″]
Un pacient care a fost transferat de la TBC la boli interne în cursul nopții murise subit la puțin timp după transfer și medicul care mă coordona în cadrul practicii trebuia să asiste la autopsie.
Când am ajuns în sala în care avea loc autopsia(după ce mi-am pus în cap o bonetă de unică folosință ,mi-am acoperit încălțările și mi-am pus și un costum de protecție plus masca pe față) nu m-a lovit un miros la fel de respingător pe cât mă așteptam, probabil datorită timpului scurt scurs între deces și autopsie. Cadavrul era deja deschis și stătea pe o masă ce părea similară cu cea din laboratoarelede anatomie.Se vedeau pete de sânge în jurul scurgerii.
Medicul legist,era o doamnă tânără, de sub 40 de ani probabil extrem de zâmbitoare, când a auzit că sunt student la medicină a zis că e momentul perfect să recapitulez anatomia și m-a invitat lângă dumneaei.
Autopsierul făcea mai toată treaba practică, el secționa organele le “ desprindea “ din cadavru și lua la indicațiile medicului mostre ce urmau să fie trimise la laboratorul de anatomie patologică.
M-a uimit aspectul organelor. La antomie datorită formolului și a timpului îndelungat scurs de la momentul decesului erau mult mai puțin colorate, ficatul de la anatomie era o masă dură, cel de aici era moale și datorită steatozei (acumulare de lipide la nivelul ficatului,situație adesea întâlnită la alcoolici) era extrem de moale, aproape gelatinos autopsierul putând să îl perforeze doar introducând degetele în el.
Inima era relativ similară cu ce am văzut la anatomie, s-au căutat cicatrici lăsate de infarcturi cardiace anterioare însă nu s-au observat.
După cum am menționat anterior, pacientul avea probleme pulmonare(tuberculoză), plămânii lui erau foarte închiși la culoare datorită fumatului și din ei se scurgea ceva lichid galben similar cu puroiul datorită infecției.
S-au verificat și celelelalte organe ale tubului digestiv, înainte să se verifice celelalte organe s-au căutat semne de violență fizică (care erau complet avsente), mi s-au mai adresat niște întrebări legate de raporturile anumitor organe sau despre aspectul lor la care m-am descurcat să răspund (deși nu am răspuns exemplar).
S-a stabilit că decesul a fost cauzat de un stop-cardiorespirator declanșat pe baza unei stări septice.
M-a uimit de finețea cu care erau tratate organele bolnavului si modul grosier prin care fost deschis abdomenul decedatului. Ustensilele care nu semănau cu cele din operatiile normale, erau niște cuțite imense ce semănau cu cele folosite de macelari, adica ceva clește imens care folosit la rupera coastelor când cazul si chiar si un flex folosit pentru oase cel mai probabil.
M-a uimit faptul că medicul legist nu este cel care tăia cadavrul (așa cum m-as fi așteptat) autopsierul făcând treaba iar legistul doar analiza organele indicând locul de unde vroia să fie prelevate mostrele.
Nu zic că m-a marcat această experiență , a fost interesantă și m-a convins că nu este chiar așa de complicat să analizezi ce cauze au dus la moartea pacientului.