Domeniul medical este unul vast și foarte complex, fie că vorbim de admitere, de anii de facultate sau de profesie în sine. Când vine vorba de alegerea profesiei de viitor, elevilor li se spune încă de la început că dacă vor alege domeniul medical, vor investi mulți ani din viața lor acolo, însă recompensele vor fi pe măsură. În timpul procesului de formare, este foarte probabil să existe momente de dubiu în care te vei întreba dacă timpul investit va fi vreodată recompensat pe măsură.
Cu toate acestea, se poate ca studenții și elevii să nu fie pregătiți din punct de vedere psihologic pentru presiunea competitivității colegilor, pentru stresul admiterii iar mai apoi pentru rutina necesară construirii carierei, care adesea înseamnă foarte mult timp investit în participarea la cursuri, workshop-uri, voluntariat, sesiuni de examene, specializări și multe altele.
Decizia de a urma o carieră medicală merită o analiză atentă a opțiunilor, a avantajelor sau a presiunii puse de anumiți factori externi asupra studentului.
Facultatea de medicină poate fi extrem de dificilă atunci când nu avem în minte o anumită claritate despre motivul real pentru care ne dorim să urmăm această profesie, despre resursele de timp, cognitive, financiare și despre propria personalitate, despre toleranța la stres, incertitudine sau frustrare.
Viitorul sună bine atunci când este clar pentru persoana care este cu adevărat pregătită să și-l asume.
De ce ne dorim să urmăm facultatea de medicină?
Imaginea profesiei medicale poate fi influențată de experiențele de viață ale studentului. Foarte mulți elevi se decid pentru o carieră medicală din anii liceului. Motivația pentru acest domeniu este vastă, pornind de la interesul pentru materiile de admitere ”Îmi place biologia/sunt bun/ă la chimie”; la o motivație altruistă ”Vreau să salvez vieți” sau părinții sunt medici și ”trebuie” ca și copiii să urmeze aceeași cale, până la motivații financiare sau care țin de statut. De asemenea, imaginea dată de media și de filme unei anumite specialități o poate face atrăgătoare, exemplul clasic fiind chirurgia.
Prestigiu, statut social și așteptări personale
Foarte mulți studenți (sau viitori studenți) la medicină sunt extrem de competitivi, aspiră spre excelență academică și își doresc să fie ”cei mai buni”. Încă din liceu se induce o presiune foarte mare pentru cei care își doresc să urmeze medicina, aceștia fiind nevoiți să ia meditații, să facă pregătiri suplimentare cu câțiva ani înainte, să facă totul ”ca la carte” pentru că este un domeniu dificl. Adesea se pune accentul doar pe partea educațională și prea puțin pe partea psih-emoțională implicată în acest proces.
După absolvire, s-ar putea ca unii să aleagă o specialitate care are un ”prestigiu mai mare” doar pentru a demonstra că sunt cei mai buni și pot excela chiar dacă nu sunt în mod special atrași de specialitatea respectivă. Pentru ei o carieră ca medic de familie nu are aceeași valoare din punct de vedere al statutului social ca o altă specialitate unde ”se intră” greu.
Fiind ancorați într-un astfel de mediu competitiv, din dorința de a performa și probabil din presiunea părinților sau a ”competitorilor”, mulți dintre ei ajung la epuizare psihică și emoțională, pot dezvolta anxietate de performanță, depresie sau chiar burnout.
Stil de învățare
De multe ori elevii sau studenții se pot simți frustrați de rezultatele unui examen la care au investit foarte multe resurse de timp, au învățat și acest lucru nu se reflectă în nota obținută. Pe de altă parte, alți colegi, care petrec mai puțin timp învățând se poate să obțină note mai multe. Diferența ar putea fi dată de stilul de învățare.
Studiile din psihologia învățării arată că succesul academic depinde și de conștientizarea modului de acumulare și procesare a informațiilor studiate (1). Stilul de învățare se referă la modul în care individul procesează și organizează informația. Kolb (2) definește stilul de învățare ca modul specific fiecărui individ de a colecta, organiza și tranforma informația în cunoștințe utile. Tipul de cunoștințe despre care studenții vor să învețe, modalitățile în care ei preferă să le învețe sunt influențate de stilul lor de învățare (3). Există mai multe stiluri de învățare iar cunoașterea propriului stil ajută la creșterea eficienței procesului de învățare.
Managementul timpului și optimizarea învățării
Succesul profesional ca medic necesită e gestionare foarte bună a timpului. Practicarea medicinii este un proces de învățare permanent. Un medic are nevoie să-și organizeze agenda în așa fel încât să poată face tot ceea ce are de făcut: să consulte pacienți, să se documenteze și să aibă timp și pentru viața personal și socială. În facultatea studenții au foarte multe lucruri de memorat și destul de puțin timp ca să analizeze și să sintetizeze informațiile. Planificarea învățării este deci esențială. Studenții care știu să-și organizeze timpul vor avea cele mai bune rezultate. Dacă în liceu fiecare elev poate să-și gestioneze timpul pentru că ceea ce are de învățat nu este foarte mult, la facultatea de medicină volumul de informații este foarte mare. Dacă în liceu elevii sunt împinși de la spate de profesori și procesul de învățare este controlat extern, de profesori și/sau de părinți, la facultate fiecare student are nevoie să își dezvolte un control intern al procesului de învățare.
Momente de îndoială
Momentele de îndoială sunt normale în viața fiecăruia. Fiind un domeniu atât de complex, cu atât de multe detalii de învățat, pentru unii elevi chiar după examenul de bacalaureat, este și normal să apară oboseala, presiunea timpului, stresul și întrebarea: ”Oare merită efortul? / Oare am șanse? / Dacă nu sunt suficient de bun/ă? / Poate ar fi mai bine să renunț acum.”
Chiar și în primii ani de facultate, momentele de îndoială legate de performanța academică sunt extrem de obișnuite. În primul an, studenții nu știu dacă învață suficient. Stilul de învățare și de examinare din facultate este foarte diferit de cel din liceu, mulți studenți au nevoie de timp ca să se obișnuiască cu faptul că trebuie să-și gestioneze singuri învățarea și nu li se spune în permanență ce au de făcut. În mod natural, studenții tind să se compare unii cu alții pentru a-și da seama dacă sunt suficient de buni. Faptul că aparent unii colegi trec fără nici un efort de examene, fără să fi învățat prea mult îi derutează. Tot în această perioadă află și despre obiceiurile de învățare ale colegilor lor (trezit cu 4 ore înainte de ora 6:00, citit toată noaptea, etc). Toate acestea îi fac să se îndoiască de propria capacitate de a învăța. În astfel de momente este bine să își amintească faptul că fiecare persoană este diferită, fiecare are propriul stil de învățare și că la început este normal ca fiecare să învețe cum să învețe.
Emoții
Din nefericire, când vine vorba de înțelegerea dificultăților emoționale asociate procesului de învățare, persona în cauză “trebuie” să treacă printr-o criză cât se poate de vizibilă pentru a fi luată în considerare. Problemele de natură emoțională sunt tratate în general foarte superficial sau chiar subestimate dacă nu sunt vizibile, însă chiar și așa, aparent “invizibile”, ele există și pot fi copleșitoare.
În ceea ce privește accesibilitatea serviciilor de sănătate mintală, datele sunt îngrijorătoare, în sensul în care aproximativ 59% dintre cei care au nevoie nu primesc niciun fel de tratament psihologic iar decalajele între debutul tulburărilor și primirea tratamentului sunt cuprinse între 9-23 de ani pentru anxietate și 6-8 ani pentru depresie conform Kessler și colab., 2009 (4).
Aceste decalaje apar din diverse motive printre care se numără stigmatizarea, o percepție deficitară a propriilor dificultăți emoționale, minimizarea acestora și multe altele. De multe ori se întâmplă ca persoana care se confruntă cu astfel de dificultăți să se simtă rușinată / inadecvată că trăiește emoții negative sau foarte diferite față de ceilalti, consideră că se poate descurca și singură și preferă să păstreze în sine ceea ce simte, uneori mult prea mult.
Psihoterapia online
Ședințele de psihoterapie online cuprind întregul proces psihoterapeutic și sunt parte integrată din toate resursele pe care le poate oferi un psihoterapeut în mod obișnuit în cadrul ședințelor fizice, la cabinet. Practic, psihoterapia online se referă la oferirea serviciilor psihologice la distanță prin intermediul tehnologiei (internet, computer, telefoane mobile, tablete).
CUM?
Ședințele se desfășoară în general pe platfome / aplicații online gratuite, ușor de utilizat. De obicei, clientul se conectează cu psihoterapeutul printr-un apel video pe WhatsApp, Zoom, Skype sau alte platforme web.
- Toate conținuturile sunt create explicit pentru a servi unui scop terapeutic.
- Se bazează pe principii evidence-based.
- Implică activ clientul în activitățile psihoterapeutice.
Ce face un psiholog online?
Un psiholog online nu este diferit de un psiholog la care mergi într-un cabinet fizic. Singura diferență o constituie modul de desfășurare al ședințelor care se întâmplă online prin intermediul unei platforme web, al telefonului sau al unei aplicații.
Psihologii online au o diplomă în psihologie, precum și pregătirea profesională și abilitățile necesare pentru a ajuta pe cineva să facă față dificultăților emoționale.
Pentru a stabili un plan de tratament, un psiholog online îți poate cere să faci anumite teste pe care le va folosi pentru a depista o posibilă o afecțiune sau pentru a afla mai multe despre modul în care gândești, simți și te comporți. Apoi, va construi împreună cu tine un plan de tratament pe baza unor tehnici deja studiate și validate pentru a te ajuta să rezolvi problemele cu care te confrunți.
De ce să faci psihoterapie online?
Pentru unele persoane poate fi chiar mai eficientă psihoterapia online. Ședințele cu un psiholog online oferă multe avantaje:
- Posibilitatea de a beneficia de serviciile psihoterapeutice din propria locuință, fără a fi nevoie să vă deplasați la o anumită locație;
- Flexibilitatea și comoditatea programului; Apare și posibilitatea de a beneficia de serviciile unui psihoterapeut de aceeași naționalitate cu care puteți comunica în limba maternă, atunci când vă aflați pe teritoriul altei țări;
- Poți avea acces la profesioniști mai buni – poate fi mult mai simplu să discuți cu un psiholog online instruit care nu se află în același oraș cu tine sau care are cabinetul la distanță.
- Accesibilitate: Unele suferințe ajung să ne solicite mai multe resurse decât avem la un anumit moment. Astfel de circumstanțe ne pot aduce în punctul în care nu ne găsim motivația necesară pentru a ne coborî din pat în unele dimineți. Este cu atât mai greu să te urci în mașină și să conduci până la o anumită adresă în oraș. A putea beneficia de terapie din confortul propriei case este un beneficiu enorm.
- Economisești timp – Nu mai pierzi ore în trafic pentru a ajunge la cabinet.
- Comunici într-un mod în care te simți confortabil și în siguranță – Pe lângă faptul că se află într-un loc familiar în care se simt comod, nici nu mai simt presiunea de a intra fizic pe ușa cabinetului, reducându-se astfel și stigmatizarea. Dacă îți dorești, spre exemplu, să ai o ședință online în care să bei un ceai sau să stai îmbrăcat lejer pe fotoliu, este perfect în regulă!
Când să apelezi la ajutor specializat:
- Dificultăți de învățare, concentrare, procrastinare, stres, burnout.
- Anxietatea (generalizată, socială, de performanţă, atacuri de panică etc), depresie.
- Probleme de adaptare a studenţilor / elevilor în mediul academic;
- Probleme interpersonale şi de relaţionare;
- Suport psihologic şi orientare pentru carieră pentru elevi sau studenţi
Servicii oferite:
– Intervenţii specializate pentru situaţiile de criză (eşec academic, suprasolicitare intelectuală sau emoţională)
– Psihoterapie individuală pentru dificultățile psiho-emoționale.
– Consiliere, suport psihologic pentru alegerea carierei
– Proces de luare de decizii în vederea clarificarii opţiunilor pentru specialitatea medicală şi depăşirea stresului specific examenelor.
Haideți să normalizăm aceste lucruri normale, precum a cere ajutor specializat atunci când avem nevoie, nu doar când nu mai putem. Cu cât încerci să rezolvi o problemă mai repede, cu atât mai bine, fie că vorbim de probleme medicale, emoționale sau de altă natură.
Dacă simți nevoia să vorbești cu cineva sau cunoști persoane apropiate care crezi că ar avea nevoie de ajutor specializat în acest domeniu, normalizează acest aspect și apelează la ajutor cât mai repede! E cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine sau pentru cineva drag.
Emoțiile tale sunt valide și contează iar eu sunt aici să te ajut!
Numele meu este Diana Vădan, psiholog clinician și psihoterapeut cu drept de liberă practică acreditat de Colegiul Psihologilor din România. Pe mine probabil nu mă vei găsi într-un cabinet clasic, însă mă vei găsi online, de oriunde. Sunt lângă tine în timp real, gata să te ajut în orice formă și prin orice mijloc folosindu-mă de avantajele tehnologiei și de pasiunea pentru psihologie.
Beneficiezi de 20% reducere la ședințele de psihoterapie online în luna iulie și august!
Investește în sănătatea ta mintală!
Pentru programări la ședințele online de terapie:
– e-mail: dianavadan.psiholog@gmail.com
– Instagram: @dianavadan.psiholog
– Facebook Messenger: Diana Vădan – Psiholog
Referințe:
1. Provost, JA, Anchors, S, Applications o/the Myers-Briggs, 182 Type Indicator in Higher Education. Consulting Psychologists Press: Palo Alto, CA, 1987.
2. Kolb, DA, Experiential learning: Experience as the source of learning and development. Prentice-Hall: Englewood Cliffs, NJ, 1984.
3. Conti, GJ, Welborn, RB, Teaching learning and the adult learner. Lifelong Learn, 1986; 9(8): 24-29.
4.Kessler, R. C., Aguilar-Gaxiola, S., Alonso, J., Chatterji, S., Lee, S., Ormel, J., … & Wang, P. S. (2009). The global burden of mental disorders: an update from the WHO World Mental Health (WMH) surveys. Epidemiology and Psychiatric Sciences, 18(1), 23-33.