SISTEMUL OSOS – FIZIOLOGIE 204-224

Grila 204

  • Osificarea encondrala(de cartilaj) = transformarea testului cartilaginos hialin al embrionului in tesut osos
  • Da nastere oaselor de cartilaj (oasele bazei craniului, oasele membrelor, oasele scurte)
  • Prin acest tip de osificare se realizeaza cresterea in lungime a  oaselor pe baza cartilajelor de crestere diafizo-epifizare/metafizare (alcatuite din tesut hialin -se osifica in jurul varstei de 20-25 de ani)
  • Obs! STH stimuleaza cresterea la nivelul cartilajelor diafizo-epifizare

Grila 205 -> vezi grila 204

Grila 206 -> vezi grila 204

Grila 207

  • Cresterea in grosime a oaselor se realizeaza prin osificare desmala (endo-conjuntiva/de membrana) pe baza tecii interne, osteogene, a periostului
  • Hipersecretia STH  la adult-> acromegalie (unul din efecte-cresterea in grosime a oaselor lungi)

Grila 208 

  • Avem cartilaj hialin in: cartilaje costale si laringeale, scheletul embrionar, cartilajele metafizare/diafizoepifizare/de crestere in lungime pana in jurul varstei de 20-25 de ani, cartilajul articular
  • Discurile intervertebrale- tesut cartilaginos fibros

Grila 209

  • Bazin = pelvis osos
  • Cele 2 oase coxale se unesc posterior cu osul sacru si anterior se unesc intre ele (simfiza pubiana)
  • Viscerele din pelvis ( printre care si uterul si gonada feminina-ovarul) sunt inervate de catre nervii pelvici (parasimpatici- S2-S4)  si fb din ggl mezenteric inferior (simpatic) , sunt vascularizate de ramuri din aorta abdominala(arterele testiculare/ovariane)  si de artera iliaca interna, cu ramurile ei

Grila 210

  • Curburile coloanei in plan frontal -> scolioze. Lordozele sunt curburi in plan sagital, cu deschiderea/concavitatea posterior, vizibile in regiunile cervicala si lombara
  • Apendicele xifoid – cartilaginos pana in jurul varstei de 40 de ani
  • Tibia-medial, fibula- lateral

Grila 211 -> vezi 207

Grila 212

  •  Maduva cenusie -> canalul medular din diafiza oaselor lungi la oamenii in varsta (nefunctionala)
  • Articulatia craniu-coloana cervicala : parghie de ordinul 1
  • Fibrele de colagen: 90-95% din matricea organica a osului
  • Hidroxiapatita – sb. cristalina ANORGANICA

Grila 213

  • Sternul -os lat din structura scheletului trunchiului, pe linia mediala a toracelui anterior.
  • Prezinta manubriul ce se articuleaza lateral cu claviculele, corp sternal articulat cu primele 7 perechi de coaste, apendice xifoid (cartilaginos pana la 40 ani)

Grila 214

  • Humerus- os lung, al bratului -se articuleaza superior cu scapula
  • Se formeaza prin osificare encondrala
  • Creste in lungime pe baza cartilajelor de crestere metafizare/diafizo-epifizare

Grila 215

  • Canalul rahidian -format prin suprapunerea orificiilor vertebrale
  • Contine maduva spinarii si meningele spinale
  • Intre canal si dura-mater -> spatiu epidural
  • Trunchiul nv spinal iese prin orificiile INTERvertebrale formate prin suprapunerea pediculilor vertebrali

Grila 216

  • Trunchiul nv spinal iese prin orificiile INTERvertebrale formate prin suprapunerea pediculilor vertebrali
  • Somatomedinele (factori de crestere prin care actioneaza STH) determina cresterea in lungime a oaselor prin cartilajele diafizo-epifizare
  • PTH activeaza osteoclastele(degradeaza matricea osoasa) -> se pune in libertate Calciul din oase- secretia continua produce osteoporoza. Odata instalata, osteoporoza trebuie tratata cu Calciu si vitamina D
  • Tarsiene-7, metatarsiene -5 , falange-14
  • Os coxal= ilion+ischion+pubis. atat

Grila 217

  • Sinartroze- articulatii imobile – nu au cavitate articulara
  • Meniscurile articulare ca si discurile intervertebrale au in componenta testut cartilaginos fibros
  • Cartilajele de crestere diafizo-epifizare/metafizare se osifica in jurul varstei de 20-25 ani
  • Articulatiile sunt organe de legatura intre oase-sediul miscarilor. au grade diferite de mobilitate : sinartozele-fixe, imobile, diartozele semimobile si mobile

Grila 218

  • Vezi pag 66 roluri

Grila 219

  • Diafizele oaselor lungi -tesut osos compact/haversian, epifizele-tesut osos spongios/trabecular(sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin-articular)
  • Tesut conjunctiv dur= osos
  • Cresc in lungime pe seama cartilajelor de crestere diafizo-epifizare/metafizare

Grila 220

  • Calciul se absoarbe intestinal printr-un transportor activat de vitamina D
  • Vitamina D nu are efect asupra eliminarii urinare de Calciu sau in reabsorbtia lui
  • PTH controleaza secretia vitaminei D, nu invers

Grila 221

  • Osificarea desmala/endo-conjunctiva/de membrana = transformarea tesutului conjunctiv fibros al embrionului in schelet osos
  • Da nastere oaselor de membrana ( oasele boltii cutiei craniene, partial claviculelor si tot partial, mandibulei)
  • Asigura cresterea in grosime a oaselor pe baza tecii interne, osteogene a periostului
  • Clavicula=os din centura scapulara

Grila 222

  • Humerus-os al membrului superior- osificare encondrala
  • PTH- activeaza osteoclastele
  • Sfenoidul, etmoidul, frontalul si occipitalul sunt oase nepereche ale neurocraniului
  • Estrogenii (dar la fel si testosteronul) stimuleaza activitatea osteoblastica, dezvoltarea scheletului osos
  • Calcitonina- fixeaza calciul in oase

Grila 223 

  • Vertebrele sunt oase scurte, la fel ca oasele carpiene, tarsiene si pentru ca e os scurt inseamna ca s-a  format prin osificare encondrala/de cartilaj
  • Vertebrele se articuleaza prin discuri intervertebrale (tesut conjunctiv fibros) – amfiartroze(articulatii semimobile)
  • Nu au exact aceeasi structura in toate regiunile, ci difera ca forma

Grila 224

  • Centura scapulara=clavicula+omoplat/scapula
  • Se formeaza partial prin osificare de membrana/desmala
  • Se articuleaza medial cu manubriul sternal si lateral cu scapula
  • Apartine scheletului membrului superior

2 Comments

  1. La Grila 221 mi s-a spus la ore ca mandibula nu este formata prin osificare demala partial ci in totalitate . Spunea ca e greșită grila si era foarte convins de asta . Nu mai stiu cum e corect acum 🙂 .

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.